Industria de constructii: domeniu strategic, sub impactul schimbarii!

"În acest an, Compania Națională de Investiții (CNI) dispune de cel mai mare buget pe care l-a avut la dispoziție în cei 18 ani de activitate, undeva la 220 de milioane de euro. Vorbim de aproximativ 460 de obiective de investiții pe care le gestionăm, cu o valoare de 4,5 miliarde lei. În acest moment, modificându-ne și ordonanța de funcționare, ne vom putea diversifica activitatea, astfel încât putem realiza aproape orice tip de proiect, de la partea de drumuri, până la rețele de canalizare, muzee, cămine studențești, școli, grădinițe, stadioane, tribunale etc. Printre cele mai mari proiecte pe care le avem în derulare se află proiectele de modernizare a clădirii Palatului Universității din București și Mihai Eminescu din cadrul ASE, investiții de aproape 600 de milioane de lei, a Palatului Mihail Sturdza din Iași, de 10-12 milioane de euro, organizăm licitație pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru un nou stadion și o sală polivalentă la Timișoara, întocmim indicatorii tehnico-economici pentru un complex de tenis la Lia Manoliu și multe altele. Vom continua și programul de construcții a celor 30 de cămine studențești în toate campusurile universitare, cu peste 10.000 de locuri de cazare. În domeniul sanitar, avem în lucru 20 de șantiere și ne propunem să semnăm încă 5-6 contracte pentru construirea de spitale noi. Am finalizat și dorim să obținem Hotărâre de Guvern pentru construirea unui spital în București, primul spital categoria 1 construit după revoluție, cu 250 de paturi, ambulatoriu, primire urgență, bloc operator cu 10 săli de operație, având undeva la 30-40.000 mp. Așteptăm Hotărârea de Guvern pentru a demara licitațiile. CNI va continua să aducă proiecte pe piață, așteptăm antreprenorii să vină la licitațiile noastre. Așa cum am precizat, din 4 iunie am devenit societate abilitată să acceseze fonduri europene. Toate proiectele noastre de până acum erau realizate cu fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul MLPDA. În acest moment avem 30 de zile în care să realizăm procedurile interne, să ne publicăm normele, ceea ce va însemna, pe lângă extinderea activității, și creșterea numărului de personal, dar și realizarea unei direcții de implementare a fondurilor europene, care să fie specializată pe acest domeniu. În toată această perioadă de carantină, am încercat să ținem șantierele deschise. Din 400 de șantiere, au fost 10-15% care și-au sistat activitatea, mai ales cele din zonele carantinate din Moldova; am încercat să reducem termenele de plată. Acum, la CNI, din momentul depunerii situației de plată, în 8-10 zile se face plata, deci am încercat să sprijinim antreprenorii. Am acordat avansuri de până la 15% pentru a susține demararea lucrărilor. Aici, ca problemă, cred că ar trebui puțin modificată acea ordonanță legată de avansuri, pentru că, cu excepția fondurilor europene, pentru investițiile publice din bani de la bugetul de stat există o frază care spune că nu se admit plăți parțiale decât după rambursarea integrală a avansului. Adică, deși dăm avansul și graficul e pe 6-12 luni, noi trebuie să reținem întreaga situație de lucrări până se rambursează integral avansul. De fapt, din 6 luni, 2 - 3 situații de lucrări, nu mai plătim nimic, și totul se duce la rambursarea avansului. Cred că ar trebui la nivelul federațiilor, patronatelor din construcții, solicitată modificarea acestei prevederi, astfel încât să se poată reține procentul respectiv de 15%-20% pe situații de lucrări timp de 12 luni maxim".

Sorin Biban, Senior Tax Manager la compania Biriș Goran: 
"O mare parte din măsurile economice luate de autorități în perioada pandemiei se concentrează pe colectarea la buget și nu pe ajutorarea afacerilor afectate serios de criză. Măsura cu bonificația acordată pentru plata taxelor folosește celor care au profit și care au bani să-și plătească impozitele, și nu celor care au fost serios afectați de criză. Trebuie mai întâi să ajutăm economia, și apoi să ne ocupăm de colectare. Dacă nu avem economie, adică de unde colecta, degeaba venim cu măsuri agresive de colectare. Mai mult, măsurile luate de autorități nu sunt foarte clare și au fost interpretate diferit de autoritățile fiscale. Am avut destul de multe întrebări din partea clienților cu privire la interpretarea textelor de lege publicate în perioada aceasta în Monitorul Oficial. Inclusiv pe partea de fiscalitate. De exemplu, în cazul bonificației de 5% la impozitul pe profit, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a avut o abordare destul de clară de la bun început, dar interpretarea ANAF a fost alta. Cei de la ANAF susțineau că bonificația se putea acorda numai dacă au fost îndeplinite toate celelalte obligații fiscale. O măsură bună, inclusiv pentru sectorul construcțiilor, a fost cea care vizează rambursarea de TVA cu control ulterior și care urmează să se prelungească până pe 25 octombrie. Aceasta nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial. O altă măsură ce ar fi de foarte mare ajutor în această perioadă ar veni tot din zona de TVA. Pe partea de TVA, mai ales, se puteau relaxa condițiile pentru ajustarea bazei de impozitare în situația neplății facturilor. În momentul de față nu se poate face asta decât atunci când debitorul intră în insolvență sau în faliment. În acest moment, prognoza Comisiei Europene pentru România indică o scădere de 6% a PIB în 2020 și o creștere de 4,2% în 2021, în procente, de la an la an. Se estimează o revenire, dar numai parțială, în 2021. Probabil în 2022 se va reveni la nivelul anterior crizei. Depinde foarte mult și de măsurile pe care le vor lua autoritățile în perioada următoare, mai ales în 2021, în special că trebuie ținut cont de faptul că România a intrat în criză cu un deficit bugetar destul de mare și estimările sunt că acesta va crește. Tot Comisia Europeană estimează un deficit bugetar de 9,2% din PIB în 2020, respectiv 11,4% în 2021. Va exista o presiune foarte mare din perspectiva colectării și atunci s-ar putea să vedem unele măsuri: creșteri de taxe sau o abordare mai agresivă din perspectiva colectării a administrației fiscale. După cum s-a văzut și după criza din 2008-2009, inspecțiile fiscale s-au intensificat, abordarea autorităților a fost destul de agresivă și nu de puține ori au căzut victime contribuabilii onești. Este posibil ca, în continuare, să vedem și o creștere a fenomenului de fraudă, mai ales pe zona de TVA. Ne exclud posibilitatea de a crește taxele. Probabil că TVA este prima țintă, deoarece se colectează cel mai repede. Tind să cred că nu se va mai reveni la starea de urgență. Dacă va mai exista un al doilea val de infectări, și cred că spre asta ne îndreptăm, cred că vor fi impuse măsuri de distanțare, dar fără a se reveni la starea de urgență și la măsurile anterioare. Cred că autoritățile vor avea o altă abordare, una diferită, dar care să ne permită să ne continuăm activitatea".

Mihai Rohan, președintele CIROM:
"Industria de construcții va rămâne strategică și a dovedit-o în pandemie că a fost singura care nu s-a oprit deloc, nicio clipă. Producătorii de materiale de construcții au luat măsuri deosebite privind sănătatea oamenilor. Mai mult, pe piața de ciment nu există aglomerări de oameni. Problema noastră cea mai mare a fost legată de transport, deoarece aducem oamenii la lucru cu autobuzele, dar am mărit numărul de autobuze și am făcut în așa fel încât să stea fiecare pe cât un rând. Deci, câteva măsuri s-au luat. Am împins economia înainte, nu am cerut la stat nimic. Dacă în crizele anterioare sectorul de construcții a avut de suferit și a scăzut chiar cu peste 30% în 2008-2009, de data aceasta am fost învingători, iar în criză construcțiile au crescut pe toate sectoarele. Iar dacă construim cu beton, putem avea un consum energetic mai mic: dacă o clădire normală consumă 150-200 kwh/ mp/ an, una construită din beton și izolată corespunzător poate să ajungă la un consum sub 50 kwh/ mp/ an, ceea ce înseamnă o economie extraordinară de energie. Această criză ne-a învățat că industria de construcții și a materialelor poate funcționa, așadar, și în pandemie. Cu precauție, cu grijă, dar este funcțională și merge bine. Schimbările climatice, dar și pandemiile impun o regândire a sistemelor constructive atât la nivelul lucrărilor de artă, cât și al proiectelor administrative. Mă refer la spitalele acelea pe care trebuie să știm să le facem, și să le facem bine, dar și la reducerea consumurilor de energie electrică și a emisiilor de CO2. Dacă ne gândim bine, reușim să facem mari economii. O altă lecție învățată în această criză este aceea că nu te poți baza pe importuri. Industriile de bază trebuie menținute în țară și stimulate. Iar o a treia mare lecție, este digitalizarea, care s-a dovedit vitală, chiar și telemunca. Colegii noștri care lucrau la birou lucrează chiar și acum de acasă, fără nicio problemă. Aceasta este o linie pe care trebuie să mergem și în continuare".

Alexandru Găvozdea, președintele OAR:
"Există ambele extreme în abordarea investitorilor: sunt cei care au continuat fără niciun fel de reținere, în această perioadă, atât fazele de concept și de proiectare, cât și de derulare a investițiilor, dar au existat și destul de multe situații, mai ales pentru investitorii care își bazează portofoliile pe zonele cele mai puternic afectate (horeca și turism, în general), care au temporizat din proiecte, mai ales a celor aflate încă din faze de proiectare. Astfel, că, practic, avem un decalaj. Noi, arhitecții, credem că ce este mai dificil este în fața noastră, credem că încă nu s-a manifestat realmente această oprire a unor proiecte. Pe de altă parte am constatat, atât în perioada stării de urgență, dar și ulterior, când restricțiile au început să fie ridicate, că administrațiile publice locale și autoritățile de avizare sunt, evident, încetinite în activitatea lor și procesele de avizare și autorizare (documentații de urbanism, autorizații de construire etc.) sunt îngreunate și întârziate în toată țara. Dar, în mod paradoxal, au existat și locuri în care lucrurile au mers mai bine decât înainte de criză, ceea ce ne arată cât de puțin predictibil este procesul de avizare/autorizare în România. Noi analizăm atent, la nivel național, prin proiectul «30 de zile» inițiat de OAR, care sunt timpii de eliberare a acestor documentații, și am constatat că există disparități enorme între diversele zone ale țării, și nu doar între polii de creștere și zonele mai puțin active economic. Rezolvarea acestei probleme stă în digitalizare. Și aici cred că industria construcțiilor, în partea de început a procesului investițional, de concept, proiectare, avizare, autorizare, dar și în urmărirea, asistarea procesului efectiv de construire, poate să facă niște pași foarte ușori deja, datorită experiențelor anterioare acumulate în tranziția spre proiectarea asistată de calculator în controlul și managementul cantităților și lucrărilor cu un software specializat, care ușurează foarte mult munca și facilitează accelerarea unor pași. Noile tehnologii încep să fie tot mai mult integrate atât pe șantierele mari, de anvergură, dar și în cazul celor mai mici. În acest fel, lucrurile se pot simplifica și fluidiza. În continuare, nu cred că va fi prea curând momentul în care să spunem că suntem în era post-Covid. Probabil că va trebui să trăim cu coronavirusul sau cu diversele variațiuni care se vor forma prin mutații. Probabil va trebui să ne pregătim pentru a funcționa, pe termen lung, pe principii de distanțare socială și de protecție, cât se poate, a activității, fără ca aceasta să ducă la blocaj sau lockdown permanent. Trebuie doar să ne pregătim și să fim conștienți că este posibil să trăim o vreme, destul de îndelungată, poate de ordinul anilor, cu o situație care să planeze, în continuare, asupra noastră. Și cred că, cu cât ne vom găsi instrumentele mai repede (și construcțiile sunt un sector care găsește soluții la probleme), cu atât ne va fi mai ușor să ne adaptăm și să ne eficientizăm într-o nouă normalitate a activității noastre. Sectorul construcțiilor este unul strategic. Recunoașterea acestuia în finalul anului 2018 de către Guvern este binevenită și bineînțeles că el va continua să fie extrem de important. Ceea ce aș pune în discuție este, însă, dacă putem să credem că putem reveni exact la normalitatea de acum 6 luni sau dacă trebuie să îmbrățișăm o nouă normalitate, în care lucrurile să fie puțin altfel privite. Cu cât vom fi mai agili în a ne adapta regulilor societății, cu atât va fi mai rapidă revenirea, pentru că eu cred că încă nu este atât de gravă situația din construcții ca în 2008-2009, dar cred totuși că, datorită inerției, lucrurile pot să se agraveze. După criza anterioară, în zona proiectării revenirea a avut loc după aproape 10 ani. Adică abia înainte de Covid piața de proiectare începuse să se apropie de nivelul din 2008-2009. Este mult mai plată curba de revenire, chiar și în comparație cu sectorul de construcții, și suspectez că ceva similar ar putea fi luat în calcul și în această perioadă. Suntem, așadar, extrem de interesați să contribuim la accelerarea ieșirii din criză".